RODONÍT s. n. Silicat natural de mangan, uneori și cu calciu, de culoare roz-cenușie, cu luciu sticlos, utilizat ca piatră ornamentală, de podoabă, la confecționarea unor obiecte decorative etc. – Din fr. rhodonite. Vezi definitia »

DEÎMPĂRȚÍT s. n. sg. (Mat.) Primul termen al unei împărțiri, număr care urmează să fie împărțit la cel de-al doilea termen. – De⁴ + împărțit. Vezi definitia »

ÎNNOROÍT, -Ă, înnoroiți, -te, adj. Umplut de noroi; înfundat în noroi. [Var.: înnoroiát, -ă adj.] – V. înnoroi. Vezi definitia »

BLEOJDÍT², -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Pop. și fam.; despre urechi) Lăsat în jos; pleoștit. – V. bleojdi². Vezi definitia »

HOLOFÍT, -Ă adj., s. f. (plantă) autotrofă; holofitic. (< holofitic) Vezi definitia »