HIPERPARATIROIDÍSM s. n. Boală manifestată prin decalcifierea generalizată a oaselor și prin depuneri de săruri de calciu în piele și în diverse organe. [Pr.: -ro-i-] – Din fr. hyperparathyroïdisme. Vezi definitia »

BICAMERÍSM s.n. Sistem politic comportând două adunări legislative. [< fr. bicamérisme]. Vezi definitia »

PROSILOGÍSM s. n. silogism dintr-un polisilogism a cărui concluzie servește ca premisă a silogismului următor (episilogism). (< fr. prosyllogisme) Vezi definitia »

QUIETÍSM s.n. v. chietism. Vezi definitia »

TRANSCENDENTALÍSM s. n. 1. concepție sau atitudine gnoseologică care susține posibilitatea unei cunoașteri apriorice, căutând să determine condițiile unei astfel de cunoașteri. 2. curent filozofic american, printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală. (< fr. transcendantalisme) Vezi definitia »