Definita cuvantului jurisdicție
JURISDÍCȚIE s.f. 1. Putere, competență a unui judecător sau a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriu unde își poate exercita această putere un judecător sau o instanță judecătorească. 2. Totalitatea organelor de judecată de același grad sau competente a soluționa o anumită categorie de litigii. ◊ Organ de jurisdicție = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. [Gen. -iei, var. jurisdicțiune s.f. / cf. lat. iurisdictio, fr. jurisdiction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu jurisdicție
OBNUBILÁȚIE, obnubilații, s. f. (Rar) Obnubilare. – Din fr. obnubilation. Vezi definitia »
TANATOLOGÍE s. f. 1. studiu asupra morții și al fenomenelor legate de moarte. 2. (în etnografie) ritualurile legate de moarte. (< fr. thanatologie) Vezi definitia »
INGÉSTIE s. f. ingerare; înghițire. (< fr. ingestion, lat. ingestio) Vezi definitia »
STEREOTAXÍE s. f. (Med.) Metodă de identificare radiologică a unor structuri nervoase. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréotaxie, engl. stereotaxis. Vezi definitia »
Etimologie traca?? Taruthin, Tarusinas, Tarutinos – lancier (http://members.tripod.com/Ğroznijat/thrac/thrac4b.html) Vezi definitia »