DERMATOVENEROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază bolile de piele și venerice. [Gen. -iei. / < fr. dermato-vénérologie]. Vezi definitia »

ORGANOGRAFÍE s.f. 1. Ramură a zoologiei și a botanicii care se ocupă cu descrierea organelor animalelor și ale vegetalelor. 2. Descrierea amănunțită a părților unui instrument muzical și a modului de funcționare a acestuia. [Gen. -iei. / < fr. organographie]. Vezi definitia »

MICROFONÍE s. f. 1. reacție care se produce între un microfon în funcțiune și difuzoarele sale atunci când amplificatorul întrece ca volum o anumită limită. ◊ fenomen care are loc atunci când la condensatorul variabil al unui radioreceptor nu funcționează bine în gama de unde scurte. 2. slăbire a vocii. (< fr. microphonie) Vezi definitia »

IZODACTILÍE s. f. malformație a degetelor care au aceeași lungime. (< fr. isodactylie) Vezi definitia »

PERCÚȚIE, percuții, s. f. 1. Metodă de a diagnostica o afecțiune după sunetul rezultat din lovirea ușoară și repetată a unei regiuni a corpului. ♦ Masaj care constă din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului. 2. Procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocănel a unei membrane, a unei lame, a unei placi metalice de la un instrument muzical. ◊ Instrument de percuție = instrument muzical care produce sunete prin percuție (2). 3. Izbire cu percutorul a capsei, a focosului unui proiectil, pentru a provoca aprinderea încărcăturii. [Var.: percuțiúne s. f.] – După fr. percussion. Vezi definitia »