PIRONIÁN, -Ă adj. Referitor la pironism. // s.m. și f. 1. Adept al pironismului. 2. Sceptic. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. pyrronien]. Vezi definitia »

GHERDÁN, gherdane, s. n. (Înv.) Șirag de mărgele, de mărgăritare, de pietre scumpe sau de galbeni (3). [Var.: ghiordán s. n.] – Din tc. gerdan „gât”, gerdanlick „colier”. Vezi definitia »

MONȚIÁN, -Ă, monțieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Primul etaj al eocenului inferior, caracterizat prin faună de gasteropode, lamelibranhiate și foraminifere. 2. Adj. Care aparține monțianului (1), privitor la monțian; din monțian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. montien, germ. Montien, engl. Montian. Vezi definitia »

CALCÁN¹, calcane, s. n. 1. Zidul din spate (fără deschizături) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Tc. kalkan. Vezi definitia »

TREPÁN s. n. 1. instrument de forma unui sfredel pentru trepanație. 2. sapă pentru foraj; foreză. 3. instrument de gravor în formă de sfredel fin. 4. unealtă, în formă de arbore cotit, folosită de sculptori pentru a face găuri în piatră sau marmură. (< fr. trépan) Vezi definitia »