PROTODIÁCON, protodiaconi, s. m. (Înv.) Arhidiacon. [Pr.: -di-a-] – Din sl. protodijakonŭ, ngr. proto-dhiákonos. Vezi definitia »

TON¹, toni, s. m. Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). – Din fr. thon. Vezi definitia »

HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon) Vezi definitia »

OVOGÓN s. n. oogon; ovogonie. (< fr. ovogone) Vezi definitia »

ORCHESTRIÓN s.n. Instrument muzical în formă de orgă sau de plan, cu două sau mai multe claviaturi. [Pron. -tri-on. / < it. orchestrion, germ. Orchestrion]. Vezi definitia »