RECUZÁȚIE, recuzații, s. f. Recuzare. – Din fr. récusation, lat. recusatio. Vezi definitia »

RECREÁȚIE s.f. Faptul de a (se) recrea¹; recreare; odihnă după un efort susținut; destindere. ♦ Pauză între două ore de curs în școli. [Gen. -iei, var. recreațiune s.f. / cf. fr. récréation, lat. recreatio]. Vezi definitia »

-DINAMÍE elem. dinam²(o)-. Vezi definitia »

MIXOSCOPÍE, mixoscopii, s.f. (Med.) Perversiune care constă în obținerea excitației sau satisfacției sexuale prin urmărirea actului sexual practicat între alte persoane. – Din fr. mixoscopie, cf. gr. mixis – act sexual, skopein – a examina. Vezi definitia »

COPREMÍE s.f. (Med.) Trecerea în sânge a produselor excremențiale. [< fr. coprémie, cf. gr. kopros – excrement, haima – sânge]. Vezi definitia »