SLUGULÍȚĂ, slugulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui slugă; sluguță. – Slugă + suf. -uliță. Vezi definitia »

ALBUMEÁLĂ, albumele, s. f. (Bot.) Floare-de-colț. – Din lat. albumen + suf. -eală Vezi definitia »

copeneáță, copenéțe, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. piuliță scobită din lemn în care se mărunțește sarea și piperul; pisător, măjeriu. 3. pisător pentru grăunțe. Vezi definitia »

ciorchínă (ciorchíni), s. f. – Tip de inflorescență, racem, grapă. – Var. ciorchin(e). De la cioc, cu suf. -ină, și cu infixul r ca în fișcă › frișcă, fîțîi › fîrțîi, etc., cf. ciochină, și it. ciocca „ciorchine.” Der. de la cerc (Pușcariu, Dacor., VI, 309-13; DAR), sau de la un lat. *circulina (Densusianu, GS, V, 173), este mai puțin probabilă. Cihac, II, 53, semnala deja o înrudire cu ciochină. – Der. ciorchinos, adj. (abundent, bogat în ciorchini). Vezi definitia »

MOCĂIÁLĂ, mocăieli, s. f. Faptul de a (se) mocăi. [Pr.: -că-ia-] – Mocăi + suf. -eală. Vezi definitia »