PLANȘÉU, planșee, s. n. Element de construcție de lemn, de beton armat etc. care servește ca suport pentru fixarea unei mașini, formează partea carosabilă a unui pod, separă etajele unei clădiri (constituind dușumeaua sau acoperișul) etc. – Din fr. plancher. Vezi definitia »

BLACHÉU s. n. plăcuță de oțel în vârful și la tocul încălțămintei. (< engl. blackey) Vezi definitia »

ARHÉU s.n. (Fil.) Termen care exprimă esența tuturor fenomenelor, prototipul tuturor lucrurilor și ființelor; forță vitală; principiu. [< it., gr. arche]. Vezi definitia »

PARFÉU s.n. v. parfe. Vezi definitia »

permetezéu, s.n. (reg.) vermorel pentru stropitul viei. Vezi definitia »