BOBLÉTIC, -Ă, bobletici, -ce, adj. (Reg.) Prost, bleg, nătărău. – Din ngr. apopliktikós. Vezi definitia »

BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -e, adj. Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit. E slujitor cu credință. El n-a umblat bezmetic(SADOVEANU). [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”. Vezi definitia »

POLIFÓNIC, -Ă adj. care ține de polifonie. (< fr. polyphonique) Vezi definitia »

CATÓNIC, -Ă adj. (Rar) Aspru, sever; catonian. [Cf. catonico]. Vezi definitia »

ELECTROMAGNÉTIC, -Ă adj. Referitor la electromagnetism, bazat pe electromagnetism. ◊ Câmp electromagnetic = starea fizică particulară a spațiului în care există în același timp un câmp electric și un câmp magnetic. 2. (Despre instrumente de măsurat, relee etc.) Bazat pe acțiunea unui electromagnet asupra unei piese feromagnetice. [Cf. fr. électromagnétique]. Vezi definitia »