MÁCULĂ s.f. (Liv.) Pată ♦ Modificare de culoare a pielii, datorită unei reacții inflamatoare. ♦ Porțiune a unui organ vegetal diferit colorată de fondul general. [Cf. lat. macula, fr. macule]. Vezi definitia »

CONTRAOCTÁVĂ s.f. (Muz.) Cea mai gravă și mai profundă dintre octave. [Cf. fr. contreoctave]. Vezi definitia »

OLIMPIÁDĂ, olimpiade, s. f. 1. (În Grecia antică) Interval de patru ani dintre două serbări succesive ale jocurilor olimpice, devenit unitate cronologică convențională. 2. Competiție sportivă internațională cu caracter complex, care are loc o dată la patru ani; jocuri olimpice. 3. Concurs pe specialități organizat anual pe plan local și național pentru elevi. [Pr.: -pi-a-] – Din ngr. olimpiada, fr. olympiade, germ. Olympiade. Vezi definitia »

DIDÁCTICĂ, didactici, s. f. Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile și metodele predării materiilor de învățământ și cu organizarea învățământului. – Fr. didactique. Vezi definitia »

AMONOLÍZĂ s. f. descompunere a combinațiilor cu amoniac. (< fr. ammonolyse) Vezi definitia »