sconcénie (-ii), s. f. – Sfîrșit, extremitate. Sl. sŭkonĭčanije (Tiktin), cf. conceni. Sec. XVI-XVIII, înv. Vezi definitia »

cutie de carton, de ambalat, de pastrat, lucruri marunte,,, ( zona mures) Vezi definitia »

CRISTOLOGÍE s. f. parte a teologiei creștine care tratează despre persoana lui Cristos și despre raporturile sale cu Dumnezeu și cu umanitatea. (< fr. christologie) Vezi definitia »

bucurie Vezi definitia »

HIPERTIROIDÍE s. f. Boală endocrină care se datorește secreției excesive a hormonilor tiroidieni și care se manifestă prin creșterea glandei tiroide, slăbire, ridicarea metabolismului bazal etc.; hipertiroidism. [Pr.: -ro-i-] – Din fr. hyperthyroïdie. Vezi definitia »