hlóbă (hloábă), hlóbe, s.f. (reg.) fiecare din cele două lemne de la trăsura sau căruța cu un cal; hulubă, rudă. Vezi definitia »

CONTRAMÁRCĂ s.f. Parte dintr-un bilet de spectacol care îi rămâne spectatorului ca dovadă a dreptului său de a-și ocupa locul respectiv. [Pl. -mărci. / cf. fr. contremarque]. Vezi definitia »

PORTULÁCĂ, portulace, s. f. (Bot.; pop.) Agurijoară. [Var.: portolác, portulác s. m.] – Din lat. portulaca. Vezi definitia »

rấjnică s.f. (reg.) plantă de pădure cu flori mici albe. Vezi definitia »

TRIVÓGĂ, trivogi, s. f. (Înv.) Bătaie în tobă. – Rus trevoga. Vezi definitia »