REFRACTARÍSM s. n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. – Refractar + suf. -ism. Vezi definitia »

FAYOLÍSM s.n. Doctrină administrativă potrivit căreia normele conducătoare din marile întreprinderi se pot aplica și în administrația de stat. [Pron. fa-io-. / < fr. fayolisme, cf. Fayol – inginer și administrator francez]. Vezi definitia »

MUZICALÍSM s. n. Tendință în artă modernă după care muzica poate fi tradusă în pictură prin culori, arabescuri etc. – Din fr. musicalisme. Vezi definitia »

PUGILÍSM s. n. box¹ (1). (< engl. pugilism) Vezi definitia »

AREÍSM s.n. (Geol.) Stare a unei regiuni areice. [Pron. -re-ism. / < fr. aréisme]. Vezi definitia »