Definita cuvantului magnet
MAGNÉT s.m. Corp care are însușirea de a atrage fierul. [Pl. -eți, (rar, s.n.) -turi. / < germ. Magnet, cf. lat., gr. magnes < Magnesia – oraș din Asia Mică, unde au fost descoperite în antichitate minereuri magnetice].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magnet
AFÉT, afeturi, s. n. Suport al unor arme de foc, care permite punerea lor în direcție, ochirea și tragerea. – După fr. affût. Vezi definitia »
castriét, castriéte, s.n. (înv.) renunțare. Vezi definitia »
ALFABÉT s.n. ~ ◊ Alfabet telegrafic = alfabet reprezentând combinațiile de semnale ale unui cod telegrafic; alfabet Braille [pr. brai] = alfabet convențional cu semnele în relief pentru nevăzători. ♦ (Inform.) Totalitatea simbolurilor la baza unui limbaj de programare. 2. (Fig.) Minimum de cunoștințe (necesare). (din fr. alphabet, lat. alphabetum) Vezi definitia »
PACHÉT2 s. n. (inform.) subdiviziune a unui mesaj, în anumite tipuri de rețele. (după engl., fr. package) Vezi definitia »
POLISINDÉT s.n. v. polisindeton. Vezi definitia »