Definita cuvantului magnico
MAGNICO s.n. Aliaj de magneziu, nichel și cobalt. [< fr. magnico < mag(neziu) + ni(chel) + co(balt)].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu magnico
ASCO- elem. „ască”. (< fr. asco-, cf. gr. askos, burduf, pungă, sac) Vezi definitia »
moricó adj. invar. (înv.) albastru-închis sau roșu-închis. Vezi definitia »
HÓCO s. m. pasăre din ordinul galinaceelor, de mărimea unui cocoș domestic, din America Centrală și de Sud. (< fr. hocco) Vezi definitia »
CORACO- elem. „cioc de corb”. (< fr. coraco-, cf. gr. korax, -akos, corb) Vezi definitia »
SÉCCO adj. (muz.) sacadat, sec. (< it. secco) Vezi definitia »