IRITÁNT, -Ă, iritanți, -te, adj. 1. Care irită; care supără, care întărâtă; enervant, agasant. 2. Care produce iritații, inflamații. – Din fr. irritant. Vezi definitia »

PUTRESCÉNT, -Ă adj. Intrat în putrefacție. [< fr. putrescent]. Vezi definitia »

CVINT- Element prim de compunere savantă cu sensul de „cinci”, „de cinci ori”. [Var. chint-, cuint-. / < lat. quintus]. Vezi definitia »

EMERGÉNT, -Ă adj. care emerge. ◊ (despre radiații, corpuri) care iese dintr-un mediu după ce l-a străbătut. (< fr. émergent, lat. emergens) Vezi definitia »

INSTÁNT adj. invar. Instantaneu, rapid. ♦ (Despre mâncăruri sau băuturi) Care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare. [Pr.: -stánt] – Cuv. engl. Vezi definitia »