Definita cuvantului maieutică
MAIEÚTICĂ s.f. Metodă întrebuințată de Socrate în discuțiile filozofice, constând în a scoate la iveală, prin întrebări și răspunsuri dibace, cunoștințele juste pe care le aveau în minte interlocutorii săi. [Pron. ma-ie-u-. / cf. fr. maïeutique, cf. gr. maieutike – priceperea de a moși].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu maieutică
GRĂMÁDĂ, grămezi, s. f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ◊ Expr. A cădea (sau a se prăbuși) grămadă = a cădea jos (în nesimțire). A da (sau a face, a pune etc.) (pe cineva) grămadă (jos) = a doborî; p. ext. a omorî (pe cineva). 2. Cantitate, număr mare de ființe (strânse, aflate la un loc); mulțime. ♦ Spec. Îngrămădire (organizată) de jucători la rugbi; meleu. – Din sl. gramada. Vezi definitia »
OSTRÁCĂ, ostrace, s. f. (Înv.) Scoică, stridie. ♦ Cochilie sau ciob de lut pe care fiecare cetățean din vechea Atena scria numele celui socotit periculos, ca să fie îndepărtat temporar din Atica. – Din ngr. óstrakon. Vezi definitia »
PUDRIÉRĂ s.f. Cutioară în care se ține pudra. [Pron. -dri-e-. / < fr. poudrière]. Vezi definitia »
CRÓSĂ s. f. 1. baston curbat la un capăt, la jocurile de hochei, polo, golf. 2. cârjă episcopală. 3. patul puștii sau al pistolului. 4. formațiune anatomică vasculară (venă, arteră) îndoită în formă de arc; cârjă. (< fr. crosse) Vezi definitia »
SANTONÍNĂ s. f. substanță toxică din semințele unei specii de pelin, folosit în medicină ca vermifug. (< fr. santonine) Vezi definitia »