Definita cuvantului majorat
MAJORÁT s.n. 1. Vârstă de la care cineva se poate bucura prin lege de drepturi depline civile și politice; starea juridică a celui devenit major; majoritate civilă. 2. (Ist.) Proprietate inalienabilă rezervată primului născut în linie masculină al unei familii nobile. [< fr. majorat, cf. germ. Majorat].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu majorat
ÎNTEMNIȚÁT, -Ă, întemnițați, -te, adj. (Adesea substantivat) Închis în temniță. – V. întemnița. Vezi definitia »
-format, tavi! – flămând,~ă [At: TETRAEV, (1574)246/ Pl: ñzi, ~ e / E: ml *flammubundus] 1-2 smf, a (Om) căruia îi este foame Si: înfometat, famelic. 3a (Înv; fig) Amenințat de foamete. 4a Lacom. 5a Dornic. 6 sm (Reg) Flămânzare Vezi definitia »
însâmbrát2, însâmbrátă, adj. (înv. și reg.) întovărășit, asociat, intrat în tovărășie. Vezi definitia »
NEDESPICÁT adj. v. CAL (1). Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune (Equus caballus); p. restr. armăsar castrat. [DEX '98] Vezi definitia »
PRECIPITÁT1, precipitate, s. n. Substanță solidă care se separă dintr-o soluție prin precipitare. – Din fr. précipité. Vezi definitia »