DUODENOPEXÍE s. f. fixare chirurgicală a duodenului. (< fr. duodénopexie) Vezi definitia »

AFOTOMETRÍE s. f. indiferență a frunzelor față de direcția luminii. (< fr. aphotométrie) Vezi definitia »

METALOGRAFÍE s. f. 1. ramură a metalurgiei care studiază structura și proprietățile metalelor și aliajelor. 2. procedeu de tipar înalt care folosește metalogravura; tiparul obținut; metalotipie. (< fr. métallographie) Vezi definitia »

BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement) Vezi definitia »

EVOLÚȚIE s. f. 1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție. ♦ teoria ~ i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă. 2. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc. 3. desfășurare, curs. 4. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc. (< fr. évolution, lat. evolutio) Vezi definitia »