DISOLÚȚIE s. f. 1. descompunere, dezagregare, destrămare; corupție. 2. (fig.) corupție. 3. absorbție a unui mineral solid de către apa de curgere sau de infiltrare. (< fr. dissolution, lat. dissolutio) Vezi definitia »

BALANOTOMÍE s. f. Secționare chirurgicală a glandului. (< fr. balanotomie) Vezi definitia »

RETROGRADÁȚIE, retrogradații, s. f. Mișcarea aparentă a planetelor printre stele, care se face de la răsărit la apus. – Din fr. rétrogradation. Vezi definitia »

BÉSCHIE, beschii, s. f. Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acționat de două persoane. [Var.: béșchie s. f.] – Cf. bg. bičkija. Vezi definitia »

ASTROBIOLOGÍE s. f. exobiologie. (< fr. astrobiologie, rus. astrobiologiia) Vezi definitia »