Definita cuvantului șezător
ȘEZĂTÓR, -OÁRE, șezători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Înv.) Care are domiciliul într-un loc, care locuiește în... 2. S. f. Adunare restrânsă la sate în serile de iarnă, la care participanții lucrează și totodată petrec, spunând povești, glume, ghicitori. ♦ Reuniune literară. – Ședea + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șezător
plăpânziór, -oáre, adj. (înv.) plăpând. Vezi definitia »
ANDROFÓR s.n. (Bot.) Peduncul rezultat din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele. ♦ Peduncul care poartă anteridia. [< fr. androphore, cf. gr. aner – bărbat, phoros – care poartă]. Vezi definitia »
MULTIFLÓR, -Ă adj. pluriflor. (< fr. multiflore, lat. multiflorus) Vezi definitia »
sluțiór, sluțioáră, adj. (pop. și fam.) cam slut, sluticel, slutișor. Vezi definitia »
PRINȚIȘÓR, prințișori, s. m. Diminutiv al lui prinț. – Prinț + suf. -ișor. Vezi definitia »