hitión (hitioánă), adj. – Slab, uscățiv. – Der. hiteo(a)n, vition. Mag. hitvany (DAR). Vezi definitia »

MAGNETRÓN s. n. tub electronic în care intensitatea curentului de electroni este comandată de un câmp magnetic exterior. (< fr. magnétron) Vezi definitia »

TERMOSIFÓN s.n. Ansamblu de conducte într-o instalație de încălzire centrală, în care circulația apei se face pe baza diferenței de densitate dintre apa caldă care se ridică și apa rece care coboară. [< fr. thermosiphon]. Vezi definitia »

SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. – Semi- + son. Vezi definitia »

SETÓN s.n. Rană superficială provocată de o armă albă sau de un glonte, care afectează numai pielea. [< fr. séton]. Vezi definitia »