ÎNTINSÚRĂ, întinsuri, s. f. Limita de jos, de adâncime mică, a unei ape, în prelungirea malului. – Întins¹ + suf. -ură. Vezi definitia »

ASONÁNȚĂ, asonanțe, s. f. Rimă imperfectă. – Din fr. assonance. Vezi definitia »

AMILOIDÓZĂ s. f. Fenomen patologic care constă în formarea și depozitarea în anumite organe a unei substanțe proteice amorfe. [Pr.: -lo-i-] – Din fr. amyloïdose. Vezi definitia »

ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales² + suf. -ătură. Vezi definitia »

IÁRĂ¹ adv. v. iar¹. Vezi definitia »