Definita cuvantului mecanică
MECÁNICĂ s.f. 1. Știință care studiază condițiile mișcării și ale repausului corpurilor. ♦ Mecanică cerească = știință care studiază mișcarea aștrilor. 2. Tehnica procedeelor în care intervin în special fenomene mecanice; mecanotehnică. [Gen. -cii. / cf. fr. mécanique, cf. gr. mechane – mașină].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu mecanică
LÍGĂ s.f. Uniune de state, de orașe etc., constituită în vederea realizării unui scop comun; organizație. [Cf. fr. ligue, it. liga]. Vezi definitia »
surtáxă, surtáxe, s.f. (înv.) suprataxă. Vezi definitia »
crámură (-ri), s. f. – Larmă, zgomot, hărmălaie. Sl. (bg.) kramola (DAR). Pascu, Lat., 257, propunea lat. carmula „revoltă”; puțin probabil. Vezi definitia »
CHÍSĂLIȚĂ s. f. – v. chiseliță. Vezi definitia »
GONÁDĂ, gonade, s. f. Glandă sexuală care produce gameți și secretă hormoni. – Din fr. gonade. Vezi definitia »