ECONOMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. – Din fr. économétrie. Vezi definitia »

REDÍȚIE² s.f. (Lit.) Epanadiploză. [< lat. reditio – întoarcere, revenire]. Vezi definitia »

TEURGÍE s. f. 1. (ant.) operație magică, proprie ermetismului elenistic, în care se presupunea că se poate stabili un contact cu divinitatea sau cu forțele demonice printr-o evocare. ◊ (în fil. neoplatoniciană) arta de a face ca Dumnezeu să coboare în suflet, creând astfel o stare extatică. 2. gen de magie prin care se pretinde punerea în contact cu divinitatea binefăcătoare; magie albă. 3. știința miracolelor; pretinsă artă de a face minuni. (< fr. théurgie) Vezi definitia »

RADIOECOLOGÍE s.f. Capitol al geneticii care studiază efectele radiațiilor naturale asupra populațiilor vegetale. [Pron. -di-o-e-, gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

ERITROPATÍE s. f. denumire generică dată bolilor globulelor roșii. (< fr. érythropathie) Vezi definitia »