ABAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a sistemului nervos, care se manifestă, mai ales în cazurile de isterie, prin neputința de a merge normal. [Gen. -iei. / < fr. abasie, cf. gr. a – fără, basis – mers]. Vezi definitia »

HELIOCROMÍE s. f. (Poligr.) Tipar adânc, policrom. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliochromie. Vezi definitia »

tizotropíe (-zo-tro-) s. f., art. tizotropía, g.-d. tizotropíi, art. tizotropíei Vezi definitia »

TELERADIOTERAPÍE s. f. radioterapie cu sursa radiantă la distanță. (< fr. téléradiothérapie) Vezi definitia »

RADIOCHIMOGRAFÍE s. f. înregistrare a mișcărilor organelor interne pe un film radiografic. (< fr. radiokimographie) Vezi definitia »