arcalíu, arcalíi, s.m. (înv.) om influent, cu credit Vezi definitia »

BARIȚIU, George (1812-1893, n. Jucu, jud. Cluj), om politic, publicist și istoric român. Acad. (1866). Concepții iluministe („Cuvîntare scolaticească”). Întemeietorul presei românești din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, 1838; „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, 1838). Unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848-1849; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj (3-5/15-17 mai 1848). Membru fondator al ASTREI și al Academiei Române. Preocupări privind istoria românilor („Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani în urmă”). Contribuții la elaborarea unor teme de filozofie a culturii și filozofie a istoriei („Despre filozoful Schopenhauer”). Vezi definitia »

BOCCEGÍU s. m. v. bocceagiu. Vezi definitia »

CONDOMÍNIU s.n. Drept de suveranitate exercitat în comun de două sau de mai multe puteri asupra aceluiași teritoriu. [Pron. -niu, var. condominium s.n. / < fr. condominium, it. condominio, cf. lat. cum – cu, dominium – suveranitate]. Vezi definitia »

AMFÍBIU, -IE, amfibii, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre ființe) Care poate trăi și în apă și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și una pe uscat. 2. Fig. Care are o natură sau un aspect dublu. II. S. n., adj. (Avion, automobil sau tanc) care este special construit, spre a putea fi utilizat atât pe uscat, cât și pe apă. – Din fr. amphibie. Vezi definitia »