LASSALLEANÍSM s.n. Curent oportunist în mișcarea muncitorească din Germania, care, admițând posibilitatea transformării pașnice a capitalismului în socialism cu ajutorul unor cooperative sprijinite de statul burghez, propovăduia înlocuirea luptei revoluționare prin lupta pentru vot universal și prin activitatea parlamentară pașnică. [< germ. Lassalleanismus, cf. Lassalle – socialist german]. Vezi definitia »

BALZACIANÍSM s. n. ceea ce este specific operei balzaciene, care configurează un vast și viguros tablou al societății franceze sub Restaurație, sesizând raporturile social-economice existente în cadrul capitalismului premonopolist. ◊ imitație a operei lui. (< balzacian + -ism) Vezi definitia »

ESPERANTÍSM s.n. Doctrină a partizanilor limbii esperanto. [< fr. espérantisme]. Vezi definitia »

ANTAGONÍSM, antagonisme, s. n. Formă a contradicției dintre grupuri și clase cu interese fundamentale opuse; p. gener. contradicție de neîmpăcat. – Din fr. antagonisme, rus. antagonizm. Vezi definitia »

ANTISOVIETÍSM s. n. politică, atitudine antisovietică. (< germ. Antisowjetismus) Vezi definitia »