STAFÍDĂ, stafide, s. f. Boabă uscată și fără semințe a anumitor specii de struguri (folosită la prepararea unor mâncăruri și prăjituri). [Var.: strafídă s. f.] – Din ngr. stafídha. Vezi definitia »

țâță, țâțe s. f. 1. mamelă, sân. 2. tetină. 3. suzetă. Vezi definitia »

cobzăreală, cobzăreli s. f. 1. curte făcută unei persoane de sex opus. 2. vorbărie. 3. fanfaronadă, lăudăroșenie. Vezi definitia »

TURLUPINÁDĂ s.f. (Liv.) Glumă nereușită, proastă. ♦ Calambur nereușit. [< fr. turlupinade, cf. Turlupin – personaj în vechile farse franceze]. Vezi definitia »

LITERATÚRĂ, literaturi, s. f. 1. Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba; beletristică. ◊ Literatura populară = literatură (1) anonimă, care, transmisă pe cale orală, devine, dintr-o operă individuală la origine, o creație colectivă. Literatură cultă = literatură (1) care aparține unor autori individuali cunoscuți ca atare și transmisă prin scris. ◊ Expr. (Peior.) A face literatură = a ocoli esențialul unei probleme prin artificii de exprimare. 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei țări, ale unui grup social etc. 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoașterii) Literatură muzicală. 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie. – Din fr. littérature, lat. litteratura. Vezi definitia »