HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

COLPORAFÍE s. f. sutură a vaginului; elitrorafie. (<fr. colporrhaphie) Vezi definitia »

SPIROMETRÍE, spirometrii, s. f. Stabilire a funcției și a capacității respiratorii pulmonare cu ajutorul spirometrelor sau al spirografelor. – Din fr. spirométrie. Vezi definitia »

CALCOTIPÍE, calcotipii, s. f. (Poligr.) Procedeu grafic de reproducere de artă a unui desen, asemănător cu acvaforte; stampă obținută prin acest procedeu. – Din fr. chalcotypie. Vezi definitia »

GRIZUMETRÍE s. f. metodă de determinare a procentului de grizu în aerul dintr-o mină; grizuscopie. (< fr. grisoumétrie) Vezi definitia »