APEIRÓN s. n. (fil.; la Anaximandru) element primar și cauză materială a lucrurilor, materie indeterminată și infinită (aerul, apa, focul și pământul). (< gr. apeiron) Vezi definitia »

SCOTOPLANCTÓN s. n. plancton al apelor de la mari adâncimi, lipsite de lumină. (< fr. scotoplancton) Vezi definitia »

TALIÓN s. n. pedeapsă, răzbunare în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima. ◊ legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip în care a procedat cu victima sa. (< fr. talion) Vezi definitia »

SPOROGÓN s. m. organ, de forma unei urne, în care se formează sporii, la briofite. (< fr. sporogone) Vezi definitia »

AUTOCASETOFÓN s. n. casetofon adaptat la bordul unui autovehicul. (< auto² + casetofon) Vezi definitia »