STICLIȘOÁRĂ, sticlișoare, s. f. (Rar) Sticluță. – Sticlă + suf. -ișoară. Vezi definitia »

AUTOMORFÓZĂ s. f. modificare organică condiționată de factori interni. (< fr. automorphose) Vezi definitia »

TRÁINĂ, traine, s. f. Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau pentru a-i determina poziția. – Cf. fr. trainage. Vezi definitia »

AERONÁVĂ, aeronave, s. f. Vehicul care se poate deplasa în aer. – După fr. aéronef (it. aeronave). Vezi definitia »

MÚZĂ, muze, s. f. 1. (Mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; spec. zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (Livr.) Poezie, literatură. – Din lat., it. musa, fr. muse, ngr. músa, germ. Muse. Vezi definitia »