LĂSTĂRÍCĂ, lăstărele, s. f. Lăstăraș. – Din lăstar + suf. -ică. Vezi definitia »

prestélcă, prestélci, s.f. (reg.) v. pestélcă. Vezi definitia »

túșă (-e), s. f. – 1. Clapă. – 2. (Fam.) Cucerire. Fr. touche. Vezi definitia »

stólă (-le), s. f. – 1. Un anumit fel de rochie purtată de matroanele romane. – 2. Un veșmînt preoțesc. It. stola, din gr. στολή „podoabă”. De la aceeași rădăcină provin stolisi (var. stolui, stoli), vb. (a orna, a împodobi), din ngr. στολίζω (Gáldi 257) și stolui, vb. (a înmuia pielea cu mijloace mecanice). Vezi definitia »

PETROFÍTĂ s. f. plantă care crește pe locuri pietroase și stâncoase. (< fr. pétrophyte) Vezi definitia »