UITÍT, -Ă, uitiți, -te, adj. (Reg.) Distrat, visător. Cf. uita. Vezi definitia »

DESPĂDURÍT, -Ă, despăduriți, -te, adj. (Despre un teren, o regiune etc.) De pe care s-au tăiat pădurile. – V. despăduri. Vezi definitia »

HÂRȚUÍT, -Ă, hârțuiți, -te, adj. V. hărțuit. Vezi definitia »

OTOLÍT s. n. corpuscul calcaros din organul de echilibru (urechea internă) sau otocist, care transmite vibrațiile sonore. (< fr. otolithe) Vezi definitia »

RĂBLĂGÍT, -Ă adj. v. rablagit. Vezi definitia »