Definita cuvantului monogeneză
MONOGENÉZĂ s.f. Sistem bazat pe un singur mod de reproducere. ♦ Concepție potrivit căreia fenomenele biologice, sociale, lingvistice etc. derivă dintr-un izvor comun. [< fr. monogenèse, cf. gr. monos – unic, genesis – origine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu monogeneză
SECÁNTĂ, secante, s. f. 1. Dreaptă care întretaie o curbă sau un cerc în cel puțin două puncte. 2. Funcție trigonometrică a unui unghi dintr-un triunghi dreptunghic, egală cu raportul ipotenuzei față de cateta care aparține unghiului dat2. – Fr. sécante (lat. lit. secans, -ntis). Vezi definitia »
UZÚRĂ1 s.f. 1. ~ ◊ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ Uzură morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate. Vezi definitia »
TRAHEOBACTERIÓZĂ s.f. Boală a plantelor, provocată de unele bacterii care trăiesc în vasele conducătoare, împiedicând circulația apei. [< fr. trachéobacteriose]. Vezi definitia »
INCIZÚRĂ s.f. (Anat.) Mică adâncitură pe suprafața unei structuri anatomice. [< fr. incisure, cf. lat. incisura]. Vezi definitia »
maríță, maríțe, s.f. (reg.) 1. servitoare. 2. trăgătoare pentru cizme. 3. dans popular. Vezi definitia »