Definita cuvantului monoic
MONÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. dioic) Care poartă pe aceeași tulpină flori atât masculine cât și feminine. [Pron. -no-ic. / < fr. monoïque, cf. gr. monos – unic, oikos – casă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu monoic
SPECTROGRÁFIC, -Ă, spectrografici, -ce, adj. (Fiz.) Referitor la spectrografie, de spectrografie. – Din fr. spectrographique. Vezi definitia »
SCHÍVNIC, -Ă s. m. și f. v. schimnic. Vezi definitia »
ANTÍC, -Ă I. adj. 1. care aparține antichității; străvechi. 2. în genul creațiilor din antichitate. ◊ (fig.) clasic. II. s. m. f. cel care aparține popoarelor din antichitate. (< fr. antique, lat. antiquus) Vezi definitia »
EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adj. Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător. – Din fr. épigrammatique, lat. epigrammaticus. Vezi definitia »
PATRIÓTIC, -Ă adj. Propriu patrioților; însuflețit de patriotism. [Cf. fr. patriotique]. Vezi definitia »