CÓMIC, -Ă I. adj. 1. propriu comediei, referitor la comedie. 2. care stârnește râsul; hazliu, vesel, ridicol. II. s. n. categorie estetică, ceea ce provoacă râsul într-o operă dramatică. III. s. m. actor care interpretează roluri de comedie. (< fr. comique, lat. comicus, gr. komikos) Vezi definitia »

LIMFOPOIÉTIC adj. Organ limfopoietic = organ care produce globule albe. [Et. incertă]. Vezi definitia »

NEOTECTÓNIC, -Ă I. adj. referitor la neotectonică. II. s. f. totalitatea mișcărilor tectonice recente. ◊ parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței tereste de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. (< germ. neotektonisch, /II/ Neotektonik) Vezi definitia »

MONOZÓIC, -Ă adj. (despre animale) care duce o viață individuală și izolată. (< fr. monozoïque) Vezi definitia »

PANDÉMIC, -Ă adj. Cu caracter de pandemie. [Cf. fr. pandémique]. Vezi definitia »