RUTÍNĂ² s. f. Substanță chimică naturală, care se găsește în florile, în frunzele și în tulpinile multor plante, folosită în medicină. – Din fr. rutine. Vezi definitia »

MUSCÚLĂ s.f. Mașină de război care facilita apropierea de ziduri, protejând totodată de săgeți, de pietre etc. [< fr. muscule]. Vezi definitia »

ARDENICĂ, fază ~, fază de tectogeneză, desfășurată în cadrul orogenezei caledoniene, produsă la sfîrșitul Silurianului, în urma căreia, a apărut catena Caledoniană (Irlanda, Scoția, Pen. Scandinavă, Arh. Spitsbergen, NV Groelandei și Canada). Vezi definitia »

ECLÍSĂ s. f. 1. placă de lemn, de metal etc. care servește la înnădirea a două piese alăturate prin șuruburi, nituri sau sudură. 2. partea laterală a unui instrument cu coarde, care leagă de jur-împrejur cele două fețe. (< fr. éclisse) Vezi definitia »

SUPRALUMÍNĂ s.f. (Constr.) Parte dintr-o fereastră sau dintr-o ușă situată deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile și separată de acestea printr-o piesă fixă orizontală. [< supra- + lumină]. Vezi definitia »