CÓMĂ¹ s.f. Stare letargică de pierdere a cunoștinței, a sensibilității și a posibilității de mișcare, produsă de o hemoragie cerebrală, de diabet, de uremie etc.; agonie. [< fr. coma, cf. gr. koma – somn profund]. Vezi definitia »

GRAVURĂ s. f. 1. Arta de a grava; gravare. 2. Gen al graficii în care imaginea este obținutĂ? prin reproducerea ei dupĂ? o placĂ? pe care a fost gravat desenul. 3. PlacĂ? pe care este gravatĂ? o imagine pentru reproducere. 4. Imagine obținutĂ? prin gravare; stampĂ?. -Din fr. Gravure Vezi definitia »

TO'RINĂ, s.f. (Reg.) Coastă a unui munte acoperită cu pădure. Vezi definitia »

HIDROIZOHÍPSĂ s.f. Linie care unește punctele cu același nivel hidrostatic subteran la stratele acvifere cu nivel liber. [< fr. hydroisohypse]. Vezi definitia »

AGRIMENSÚRĂ s. f. Tehnica măsurătorilor topografice și cadastrale simple ale terenurilor agricole. – It. agrimensura (lat. lit. agri mensura). Vezi definitia »