LIGNÍNĂ s.f. Substanță organică complexă, aflată în țesuturile plantelor lemnoase. [< fr. lignine]. Vezi definitia »

MIZANSCÉNĂ s.f. Realizare scenică sau cinematografică a unei piese, a unui scenariu; punere în scenă. V. scenografie. [< fr. mise en scène]. Vezi definitia »

ONOMÁSTICĂ s.f. 1. Disciplină care studiază numele proprii. 2. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbă; onomatologie. [Gen. -iei. / < fr. onomastique]. Vezi definitia »

lîncótă (lâncóte), s. f. – Înșelăciune, păcăleală, minciună. Sl. ląkota „undiță” (Scriban). – Sec. XVI, înv. – Der. lîncoti, vb. (a amăgi, a înșela, a minți), cf. sl. lankovati. Vezi definitia »

URSOÁICĂ, ursoaice, s. f. 1. Femela ursului; ursoaie (1). 2. (Reg.) Coș de sobă care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îl transportă într-un coș mai mare; coș de nuiele lipite cu pământ, construit deasupra cuptorului, prin care iese fumul până la acoperiș; ursoaie (2). 3. (Reg.) Stâlp sau bârnă de susținere la o construcție; ursoaie (3). – Urs + suf. -oaică. Vezi definitia »