țíplă (-le), s. f. – Membrană, mai ales de vezică de bou. – Mr. tipă. Bg. cipa (Candrea; Conev 87), cf. ngr. τσίϰα, alb. tsipë (Philippide, II, 738). Fonetismul nu a fost explicat. Vezi definitia »

RUFUȘOÁRĂ, rufușoare, s. f. Diminutiv al lui rufă. [Var.: rufșoáră s. f.] – Rufă + suf. -ușoară. Vezi definitia »

BALANÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei glandului. (< fr. balanite) Vezi definitia »

RENITÉNȚĂ s.f. (Med.) Rezistență la apăsare. [< fr. rénitence]. Vezi definitia »

a o lua sub coadă expr. (obs. – d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat. Vezi definitia »