Definita cuvantului muzică
MÚZICĂ s.f. 1. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente. 2. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. Operă, bucată muzicală, melodie; (p. ext.) totalitatea operelor muzicale. 4. Formație instrumentală; orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară; (fam.) a-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. [Var. musică s.f. / < lat., it. musica, fr. musique < gr. mousike – arta poeziei și a cântecului].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
MARINÁNĂ, marinane, s.f. Plantă erbacee cu frunze ovale, ascuțite și păroase și cu flori albe (Moehringia trinervia). Vezi definitia »
ZOÁBĂ s.f. v. zoavă. Vezi definitia »
acoladă, acolade s. f. (er.) poziție în timpul actului sexual în care partenerii sunt așezați unul în prelungirea celuilalt, orizontal, capul unuia atingându-i celuilalt picioarele Vezi definitia »
VÉNĂ s. f. 1. vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (fig.) noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. (< fr. veine, lat. vena) Vezi definitia »
NARCOANALÍZĂ s.f. Metodă de explorare a subconștientului prin narcoză. [< fr. narco-analyse]. Vezi definitia »