Definita cuvantului muzică
MÚZICĂ s.f. 1. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente. 2. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. Operă, bucată muzicală, melodie; (p. ext.) totalitatea operelor muzicale. 4. Formație instrumentală; orchestră. ◊ Muzică militară = fanfară; (fam.) a-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. [Var. musică s.f. / < lat., it. musica, fr. musique < gr. mousike – arta poeziei și a cântecului].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu muzică
vagón-cistérnă s. n., pl. vagoáne-cistérnă Vezi definitia »
PERISTRUMÍTĂ s.f. (Med.) Tumoare malignă a celulelor din jurul vaselor mici. [Cf. fr. péristrumite]. Vezi definitia »
DISTOMATÓZĂ, distomatoze, s. f. (Med.) Boală determinată de infestarea omului cu diferiți distomi; p. restr. gălbează (2). – Din fr. distomatose. Vezi definitia »
BÁBOȘĂ, baboșe, s. f. (Ornit.; reg.) Pelican. – Cf. babiță1. Vezi definitia »
XILÓZĂ s. f. monozaharidă care se găsește în lemn, în paie etc. (< fr. xylose) Vezi definitia »