REGIMÉNT, regimente, s. n. Unitate militară de bază mai mică decât brigada, compusă din mai multe batalioane (sau divizioane, escadrile etc.) ♦ Oamenii care fac parte dintr-o astfel de unitate. [Var.: (înv.) reghimént s. n.] – Din fr. régiment, germ. Regiment. Vezi definitia »

COMITÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care încredințează cuiva un mandat, împuternicindu-l să-i facă anumite acte juridice; mandatar. [< germ. Kommitent, cf. it. commettente]. Vezi definitia »

DECÓNT s. n. defalcare a părții componente a unei sume primite sau plătite. (< fr. décompte) Vezi definitia »

IMPLÁNT, implanturi, s. n. (Med.) Organ sau țesut care se implantează. – Din fr. implant. Vezi definitia »

-BIÓNT elem. „organism, ființă biologică”. (< fr. -biont, cf. gr. bios, -ntos, viață) Vezi definitia »