SĂCEÁLĂ, săceli, s. f. (Reg.) Țesală (pentru animale). – Cf. țesală. Vezi definitia »

CONTRALOVITÚRĂ s.f. (Mil.) Lovitură de răspuns în timpul apărării făcută cu forțe mari, pentru a distruge forțele inamice pătrunse în dispozitivul de apărare. [< contra + lovitură, după fr. contre-coup]. Vezi definitia »

BIOACÚSTICĂ s. f. Studiul semnalelor sonore pe care le emit animalele în situații tipice comportamentului lor: împerechere, apărare, orientare în cadrul deplasărilor, atac, îngrijirea puilor, prezențe străine în teritoriul propriu (om, animale, obiecte), perceperea în avans a unor cataclisme naturale. Vezi definitia »

LÓSTRIȚĂ s.f. (Iht.) Pește migrator din fam. salmonidelor (somoni și păstrăvi), de talie mare, putând ajunge la o lungime de 1,5 m, frumos colorat în albăstrui-argintiu (Hucho hucho); este un somon specific bazinului dunărean, urcând pe Tisa și Sava, dar și până în râurile de munte românești, Bistrița, Vișeu ș.a., numit în it. salmone di Danubio, în germ. Donaulachs (= somon de Dunăre). Vezi definitia »

BÚRTĂ, burți, s. f. 1. Abdomen, pântece. ◊ Ciorbă de burtă = ciorbă făcută din pântece de vacă. ◊ Expr. A sta cu burta la soare = a sta degeaba. Burtă de popă, se spune despre cineva care mănâncă și bea mult (având pântecele mare). 2. Fig. Partea bombată, mai ridicată sau mai ieșită în afară, a unor obiecte. Vezi definitia »