BOGĂȚÍE, bogății, s. f. 1. Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte prețioase etc. 2. Starea, situația în care se află posesorul unei mari cantități de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei țări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate. Petrolul este o bogăție națională. 4. Abundență și varietate de valori spirituale. Bogăție de idei. Bogăție de cuvinte. – Bogat + suf. -ie. Vezi definitia »

DACTILIOMANȚÍE s.f. (Rar) Pretinsă artă a ghicitului cu ajutorul unui inel. [Gen. -iei. / cf. germ. Daktyliomantie < gr. daktylios – inel, manteia – prevestire]. Vezi definitia »

DISTÍNCȚIE s.f. 1. Deosebire, diferență (în raport cu ceva). 2. Finețe; strălucire, noblețe; eleganță în ținută, în purtări. 3. Semn de deosebită prețuire, stimă acordată cuiva; (p. ext.) semn onorific cu care se recompensează un merit. [Gen. -iei, var. distincțiune s.f. / cf. fr. distinction, lat. distinctio]. Vezi definitia »

SORÉDIE s. f. parte a talului (la licheni), servind ca organ de reproducere. (< fr. sorédie) Vezi definitia »

PATOFOBÍE s.f. Teamă patologică de boli. [Gen. -iei. / < fr. pathophobie]. Vezi definitia »