ISPRĂVÉNIE, isprăvenii, s. f. (Pop.) Terminare, încheiere, sfârșit. – Din isprăvi + suf. -enie. Vezi definitia »

ASTRONOMÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul aștrilor și cu legile mișcării lor. – Fr. astronomie (lat. lit. astronomia). Vezi definitia »

CONCILIÁȚIE, conciliații, s. f. Conciliere, împăcare. ♦ Procedură de împăcare, în dreptul internațional, având ca scop înlăturarea conflictelor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. conciliation, lat. conciliatio. Vezi definitia »

COXOPATÍE, coxopatii, s. f. (Med.) Denumire generică pentru bolile șoldului. – Din fr. coxopathie. Vezi definitia »

DEGENERÁȚIE s. f. degenerare. (< fr. dégénération) Vezi definitia »