SIMETRÍE s.f. 1. Așezare, dispunere a unor părți identice într-un mod asemănător într-un ansamblu, într-un tot. ♦ Armonie, îmbinare armonioasă rezultată din anumite combinații regulate și bine proporționate. 2. Proprietatea unei figuri în raport cu un punct, cu o dreaptă sau cu un plan de a avea puncte care să corespundă două câte două. ♦ Proprietatea a două figuri de a se suprapune exact. [Gen. -iei. / cf. fr. symétrie, it. simmetria < lat., gr. symmetria < gr. syn – cu, metron – măsură]. Vezi definitia »

CHIMIOPROFILAXÍE s. f. tratament profilactic contra infecțiilor, ca medicamente chimice. (< fr. chimioprophylaxie) Vezi definitia »

ISOMETRÍE s.f. v. izometrie. Vezi definitia »

ASTÚȚIE s. f. 1. șiretenie, viclenie, perfidie. 2. subtilitate, finețe. (< it. astuzia) Vezi definitia »

ZOOGRAFÍE s. f. 1. arta picturii animaliere. 2. parte a zoologiei care se ocupă cu descrierea diferitelor specii de animale. (< fr. zoographie) Vezi definitia »