aperitiv, aperitive, s. n. (intl.) palme date la începutul unei bătăi Vezi definitia »

NOMINATÍV s.n. Caz al declinării în care stau subiectul, apoziția și numele predicativ. ◊ Nominativ etic = formă de nominativ a pronumelui personal de persoana 2 sg., folosit într-o construcție în care, ca și în cazul dativului etic, se cere interlocutorului să participe afectiv la ceea ce se povestește. [Pl. -ve. / cf. lat. nominativus, fr. nominatif]. Vezi definitia »

FACTITÍV, factitive, adj. (În sintagma) Verb (tranzitiv) factitiv (și substantivat, n.) = verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acțiune; verb cauzativ. – Din fr. factitif. Vezi definitia »

keiV06 <a href=„http://hdzeqrkucuuk.com/”>hdzeqrkucuuk</a>, [url=http://vssgnyylspeu.com/]vssgnyylspeu[/url], [link=http://brisuqbtqwft.com/]brisuqbtqwft[/link], http://xfofojflrgzy.com/ Vezi definitia »

SOCIOCOGNITÍV, -Ă adj. referitor la aspectul social al proceselor cognitive. (< socio- + cognitiv) Vezi definitia »